Pandemica

S a stins si ultima tigara-
Din scorburile blocurilor de lemn a iesit…
cerul de ciment-
iar Vantul tace pe ritmuri de vals amortit

S a stins si ultima tigara-
…Un vagabond… a trecut strada…
Turla unui clopot l-a amutit-
lumea tace pa(n)siva-n somn si-n miez de noapte

s- a stins si ultima tigara-
…ei nu ne au inteles si sangele le-ngheata-n vene…
Disperand, noi le am gasit nodurile din par si din vorbe-
Orasul tace mut in esente de mahon

s a stins si ultimul chistoc-
…cu scrumul lui aprins si cu el mancata
scanteia iubirii noastre-
deasupra pamantului plat si a gratiilor cerului.

Scursura

Noaptea tocmai a trecut
Iar vaporii transpiratiei noastre inca topesc
Cearsafurile mute

Doar ca…

Noi doi purtam aceeasi camasa,
Ori o purtaram aseara
imbacsita fiind de bancnotele din buzunar...

Care…

Intinse-n sila devorarii complete de pacat
inaintea pernei tale
Iti vor spune ce este iubirea,

preafrumoaso :
o cadana cu trup de naiada,
perfidia ce distruge carnea si esenta!

Mirosi a gin si opiu
precum putred iti e somnul
Extaz terezic

Poate ca te as fi iubit,
de nu te as fi gasit atunci, acolo
printre mormane de epave…

Termin… tigara

intre tremururi convulsionate de imaginea
trupului tau obscen si lasciv,
devoalat si nud, cu celulita si constitutia-ti costeliva

te privesc...
de sub mangaierea blanda a faldurilor perdelei
Ce imi ating fesele inca supte de energii erotice...

luminile se sting si usa e deschisa...
fumul s-a evaporat si eu am iesit prin el...

somn usor!

Scrisoare

Draga mea vaca… punct
Ar fi multe de spus, insa ma voi rezuma la cateva lucruri si apoi, tu decizi. Parca au trecut eoane de cand am vorbit ultima oara si fara sa fim la un kilometru de suflete distanta. Parca ieri mergeam prin pubela asta ordinara de oras si radeam de tot soiul de tampenii. Tampenii de-ale noastre. Punct… pur si simplu eram aproape, pana cand tu, din nimic, ai inceput sa pleci departe si sa ma uiti. Tot atunci mi am dat seama ca mi-ai jupuit pielea si ca m-ai transat de parca eram o imputita de halca de carne. O halca de carne de cea mai joasa speta ! Cred ca ai si maturat cu mine, nu mai stiu…. Dar oricum, te ai duuus…. Si nu vei mai veni… dar iti scriu… imi e mai simplu, sau nu chiar… in fine…
A fost aiurea sa iti vad fantomizaurii peste tot si sa ma hranesc cu acele momente ca un cretin…. Doar imi pierdusem cea mai buna prietena ce dracu ? si totusi a fost adevarat ? inca ma intreb asta…. De autnci ma tot intreb… sa fi gresit atat de grav incat sa te vad plecaand ? sa fi facut ceva necugetat ? nu stiu… poate…. Poate da… poate da  inca regret…desi nu stiu ce….
Acum, chiar am ajuns sec…. Mi-ai luat si ultimii samburi de vlaga si i-ai aruncat in valurile torentiale ale vantului…. Nu stiu, bate un vant teribil in mine si o rana adanc supuranda nedureroasa…. Mi-am mancat singur simturile si mi-am injurat emotiile ca sa vad ce…….. nu stiu daca ma intelegi sau daca vei citi tampenia asta, dar stiu ca nu mai sunt eu…. Ai facut ceva si spuf ! nu mai e cum era….. chiar mi-ar placea sa te mai vad trecand pe strada, fiind cu mine si vorbind si…. Teatru…. De la asta s-o fi tras, dracu’ stie…. …. Ma gandesc zile intregi cum ne-am expediat amandoi la ambii poli si cum se raceste lumea dintre ei….. mi-ar fi placut o cafea acum in vechiul bar sau in bodega de odinioara….
Pe de alta parte, mai voiam sa iti zic ca acum mi-am dat seama de un lucru incredibil…. Pe care nu stiu cum, nu l-am sesizat…. Te am iubit ! Si te iubesc… nu ma intreba de ce? Cand ? cum ? unde ? ca nu stiu sa raspund la nimic… sunt prost, dupa cum bine ma stii si dupa cum m-ai lasat….. atat voiam doar sa… te intreb…. De ce te iubesc ? ai vazut-o oare de la inceput si mie nu mi-ai zis….. ????????
Prostul….

Tertip

te temi sǎ nu ciopȃrţeşti
scara de lemn cu sens unic dual
bǎtȃndu-i cuie ruginite

şi nici

sǎ nu ȋţi toceşti
unghiile sau cǎrbunele
pe piei de elefanţi
şi pene de pǎun

te temi de nebunia creierului
dintre gravitaţie
şi
imnuri de slavǎ celestǎ

te temi de praf şi pulbere
la fel cum ȋţi e groazǎ
de marea violet a universului

Anticamera si vocile

Anticamere si voci


sǎ fi mȃncat fructe
fǎrǎ suflet ȋn
Grǎdina Purgatoriului ȋn
loc de orez crud
sau fire de pǎr
cadavrele reanimate
n-ar mai fi şoptit
ȋn porii-mi din anticamera de metal
ecouri sterpe

sǎ fi bǎut din cupe otrǎvite
cu ceai de stȃrvuri
ȋn loc sǎ gust lacrimile ȋngheţate
ale cerului şi

morţii

nu ar mai fi glumit
pe seama mea
din anticamera de metal
ecouri strȃmbe

sǎ fi scris cu

sȃngele pǎmȃntului
ȋn locul sufletului

şi sǎ-mi fi tǎiat peneluri
din unghiile copacilor
iar voxis mortem doar doar
ar fi ȋncetat sǎ fure organe
prin gǎurile uşii anticamerei
de metal.

Scindari

l-au tǎiat de curȃnd
de la rǎdǎcinǎ şi
venele i-au scuipat sȃnge-mȃl
ȋngheţȃndu-i carnea ȋn
ȋmpletituri de lire frȃnte

l-au tǎiat de curȃnd
şi nu mai scrie
pagini de jurnal
cǎci i s-au terminat
seva şi apa

l-au tǎiat de curȃnd
frunzele s-au pȃrlit
sub pielea asprǎ a vȃntului
crengi frecate ȋn pudrǎ
de marmurǎ vineţie

Hunger

zile se dedau erelor
iar eoane cad pradǎ morţii
cȃnd vǎpǎi uscat de gǎunoase
cu danturi-fierǎstrǎu
şi mȃini/plǎgi ȋnsȃngerate

sfȃrtecǎ cu gheare de jar

muşcǎ cu sete de viaţǎ

penetreazǎ cu pasiune jubilantǎ

carnea toracelui gelatinos
---
trag febril de jugul mȃinilor strivite ale pǎpuşii

o ȋnjunghiere douǎ
ş-un tertip de uppercut
elibereazǎ energii
antitetic pǎgȃne
destrǎbǎlate
ȋn viziuni serafice

sub ochi de umbrǎ oarbǎ

mort sub văpăi stoarse de sucuri
mă-nclin tabula rasei ce mi se-ntinde-n interior

Marturisire (Zericicultura)

s-a ȋnnoptat intempestiv
ȋn mijlocul amurgului surd
şi noi ne-am fer(m)ecat
cu lacrimi de balerine
subnutrite
sub lacǎte din
fǎlci de obeze sferice
ascunse sub
mormane de farduri

ne-am taiǎt de la mijloc cȃnd
pǎrǎsind muntele
ne-au crǎpat buzele vorbind

au curs, au curs, vorbele tale
ȋn miez de zi nocturn
şi au scǎldat umplȃnd gǎvane goale

s-a luminat lent la sfȃrşitul
soarelui cȃnd vorbele se scurgeau ȋncǎ
şi se pierdeau pe noduri marinǎreşti
şi plase de vise ce şi azi
prind pierduţii meteoriţi ȋncifraţi de
noi ȋn ţipete scurte.Vorbim …

Obsesie (Marturie)

asearǎ cred cǎ am vorbit…
nici nu mai ştiu
ȋntr-atȃt m-am uitat ȋn plastic
şi ȋntr-atȃt m-ai fascinat
avorton cu chip de
moartǎǎǎ vie,
esenţǎ prǎvǎlitǎ ȋn piei
cojite de şopȃrle ziggurat

asearǎ cred …ne-am desenat…
nici nu mai ştiu ȋntr-atȃt
de nestatornicǎ şi lugubrǎ
ne-a pǎrut expresia ta
cǎ ne-am luat de f(rumus)eţe şi de pǎr cu creioane
ȋn loc de mȃini

asearǎ cred cǎ ne-am vǎzut (poate pentru ultima oarǎ-???-)
nici nu mai ştiu ȋntr-atȃt mi-ai displǎcut
cǎ te-am ascultat fǎrǎ sǎ te privesc
silf cu chip de muzǎ lirǎ fǎrǎ corzi
de fricǎ sǎ nu mor ȋn faţa ta

nici nu mai ştiu ce am fǎcut asearǎ
dar ȋncǎ ne ştiu pe noi

Zile trec fade

Zile trec fade,
stinse ȋn oţet
Indispensabili corsetaţi/
desperecheaţi ȋn
Lanţuri gǎurite pe
ombilicul lactic
Eczeme putregǎioase
ale existenţei.


Trec fade, griuri estompate
aşchii ciopȃrţite
Rǎmȃn resturi de ambalaj
carcase scheletice
Eczeme sticloase,
pe fond de catharsis
Chiciurǎ piure cu
sos de oxigen.

Feerice trece-vor zile,
ziduri scaldate-n
Anevrisme cibernetice,
structuri bionico-zigotice
Dezeificare la patrat,
cumulonimbus circular
Eres parafuturist, cavitate tubulara semispiralata.