marți, 28 iulie 2009

Nevoi neobisnuit de banale

Solitar.Sumbra este linistea ce navaleste in micul meu apartament.Atat de greu ma apasa solitudinea in care ma aflu.Ma invart ca un caine turbat in cusca lui mult prea mica. Vreau...!Ce vreau?Vreau o Cola.Ma incanta sunetul produs de caderea stridenta a minunatei bauturi.Ma farmeca bulele de dioxid de carbon sferice,rosiatice.Ma incanta culoarea aceasta aproape de nedescris,inviorata de lumina aurie a becului din tavan,stralucind puternic precum o stea mult prea indepartata.Imi place gustul,senzatia,racoarea...Seamana cu o iubire dupa care ai tanjit atat de mult timp.Revin la stadiul meu obisnuit de lenevie acuta;iarasi vreau ceva mai mult decat am.Vreau muzica.Vreau Cinema Bizarre.Dar nu mi-e de ajuns.Senzatia de gol instabil,asemeni unui grup de fluturi imperiali ce isi poarta valsul vienez,imi declanseaza disperarea.Apare ea.Totul trece.Stand in usa,in rochia ei violet de purpura,cu paru-i brun,revarsat pe umerii-i,in picioarele goale,cu ochii-i mari si albastri,ma priveste.Imi pare ca privirea-i atat de blanda si de onesta,imi spune ca e pregatita sa mi se ofere.Ca vrea sa fie a mea.Trantit in pat,ii dau de inteles ca nu mai am dispozitie,ca nu vreau!Se apropie cu mersu-i leganat ca de pasare edenica,se asaza langa mine.Isi pune capul pe pieptul meu,atingandu-ma unde sunt sensibil!Desigur,apasarile si strangerile precise,ferme,trezesc in mine instincte animalice.Fac eforturi sa le opresc.Ma zbat.Ea continua,ii place sa ma vada agonizand.Practic,lupt contra morilor de vant.Si greu scap de mrejele pasiunii.Nu vreau sa manjesc solul atat de fraged si de placut la atingere pe care il poseda.O vreau sa fie a mea,dar nu inca.Vreau sa ma lase sa deschid portile ei incet si tandru,ca intr-un joc de copii.Nu salbatic si brutal,ca pe un camp de lupta.Acum vreau numai sa-mi fie sprijin.Sa stiu ca cineva ma intelege.Asta inseamna sa protejezi?Sau poate e numai egoism?Sau mai rau,trufie.Pe ea de ce nu o intreb? Ah,dar nu mai pot!Ochii ei atat de mari si de sinceri strapung inima-mi,asa cum o raza de soare distruge un mort viu.Ma judeca.Imi place sa o am aproape.Sa o simt asa cum niciun alt barbat o poate avea.Se creeaza o chimie puternica.O simte.Si vrea si ea.Imi place felul nostru de a face dragoste.Dragoste din priviri.Amor spiritual.Imi este mai necesara decat insusi aerul.O iubesc.O ador.E tot ce imi trebuie.Liniste.Afara o noapte,iar in camera e atat de cald.Aproape ca ne topim de focul cuprinzator pe patul mare,pe cearsafurile rosii.Si aproape ca amestecul nostru atat de fluid ca o licoare divina,devine portativul argintiu al iubirii.Dragoste...

Niciun comentariu: